Iată cele mai obişnuite tradiţii şi superstiţii de Anul Nou! Tradițiile la japonezi nu se reflectă numai în sărbători, ci mai ales în obiceiurile vestimentare ori alimentare, iar “o sărbătoare niponă ajută observatorul din afară să înțeleagă mai ușor cum privesc japonezii lumea”. Anul nou este sărbătorit cu mare fast la japonezi (curățirea casei, mâncăruri tradiționale), casele fiind decorate la intrare cu ramuri de brad sau pin (kodomatsu), bambus, ferigă, semnificația fiind una a fericirii și vieții îndelungate. Se mai împletesc frânghii din pai de orez (shimenawa) pe care se prind portocale sau mandarine. Ultima zi din an este o zi de pelerinaj la templele budiste. Nimeni nu doarme…La Tokyo, 108 clopote vestesc plecarea anului vechi. Japonezii își plătesc datoriile și beau un lichior dulce (otoso) și cunoscuta băutură extrasă din orez, sake. Se fac turte mici ovale din aluat de orez (mochi) sau din făină de orez (osonai) și se mănâncă peste crud (sashimi). Copiii primesc daruri (otoshidama), femeile poartă kimonouri și totul este învăluit într-o mare bucurie. Anul Nou reprezintă una dintre cele mai importante sărbători și se sărbătorește până pe 7 ianuarie, când japonezii se întorc la lucru. O altă sărbătoare este cea din 3 martie, numită Sărbătoarea fetițelor sau a păpușilor, originea ei fiind din China și consta într-un ceremonial de puirificare prin care oamenii își lepădau păcatele imaginând figurine ce se aruncă în apele râurilor după ce li se destăinuiau păcatele. Se spunea că aceste păpuși erau investite cu puteri magice de inalturare a vrăjilor. Astăzi, păpușile de ceremonie sunt aranjate de fetițele din casă pe o etajeră cu polițe pictate și decorate cu flori de piersic, sărbătoarea mai căpătând denumirea de Festivalul Piersicilor, fetițele jucându-se cu ele două săptămâni după care se pun la păstrare pentru următorul an.

n lume, există diverse moduri de sărbătorire a Crăciunului, iar site-ul TourMagazine.fr ne prezintă câteva din obiceiurile şi tradiţiile specifice acestei zile.Ierusalim şi Nazareth, două oraşe sfinte din Israel, sunt la originea acestei sărbători creştine. Ierusalimul este unul din cele mai magice locuri din lume pentru sărbătorirea Crăciunului. Locul Patimilor lui Iisus, Ierusalimul atrage în fiecare an milioane de pelerini din lumea creştină.La intrarea în Ierusalimul vechi, în cartierul musulman, la Poarta Leilor, începe Drumul Crucii. La fel ca Iisus acum 2000 de ani, pelerinii creştini pot să meargă pe urmele lui pe acest celebru drum, pe care sunt clar marcate 14 locuri de oprire, care-i permit turistului sau pelerinului să retrăiască istoria milenară. Drumul Crucii se încheie la Biserica Sfântului Mormânt, considerată drept locul unde a fost crucificat Iisus.Sunt multe locuri de pelerinaj în acest oraş sau în apropierea lui, ca de exemplu Poarta Damascului, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Muntele Sion, Muntele Măslinilor.Nazareth, leagănul creştinismului, este, potrivit tradiţiei, locul miracolului Bunei Vestiri aduse de Arhanghelul Gavriil, Fecioarei Maria, şi al copilăriei lui Iisus Hristos. Aceste locuri sfinte se împodobesc şi ele de Crăciun în aşteptarea vizitatorilor şi pelerinilor, păstrând o atmosferă sfântă şi solemnă.Deşi Crăciunul este un eveniment tipic creştin, el este sărbătorit şi de comunitatea hindusă. Într-adevăr, în India, Buddha şi Iisus pot foarte bine coexista cu Ganesh, Lakshmi, Krishna şi Radha pe altarul fiecărei familii.În India, care are aproape un miliard de locuitori, sunt 26 de milioane de creştini. Ziua de Crăciun este de altfel zi liberă, fiind considerată sărbătoare naţională. La originea acestei sărbători este Sfântul Apostol Toma, cel care, cel care a încreştinat India. Primele aşezăminte creştine datează din secolul al IV-lea era noastră.Marile oraşe, precum Bombay şi Calcutta, se împodobesc la fel ca oraşele din ţările occidentale. Diferenţa constă în bradul de Crăciun. În zonele tropicale, bananierii şi mangotierii sunt împodobiţi cu lumânări, panglici şi jucării.În sudul ţării, creştinii pun candele pe acoperişul casei sau le agaţă de pereţi, la fel cum se procedează în timpul sărbătorii hinduse Diwali, care evocă victoria binelui asupra răului.Crăciunul este o tradiţie recentă în Japonia şi în China, care nu este adoptată doar de comunitatea creştină. Este însă în primul rând o sărbătoare comercială, la fel ca Sfântul Valentin. Nu are aproape deloc încărcătură religioasă. De altfel, se sărbătoreşte mai ales Moşul Nicolae şi mai puţin naşterea lui Iisus.Pentru japonezi, Noul An rămâne sărbătoarea cea mai importantă. Atunci se reuneşte întreaga familie, în timp ce Crăciunul este sărbătorit mai ales între prieteni. Totuşi, în ajunul Crăciunului, magazinele sunt deschise şi cei care vor să-l petreacă la un restaurant bun, trebuie să-şi rezerve cu câteva săptămâni înainte o masă.